duminică, 24 ianuarie 2010

Cantarea Cantarilor

Capitolul 1
1. Sărută-mă cu sărutările gurii tale, că sărutările tale sunt mai bune ca vinul.
2. Miresmele tale sunt balsam mirositor, mir vărsat este numele tău; de aceea fecioarele te iubesc.
3. Răpeşte-mă, ia-mă cu tine! Hai să fugim! - Regele m-a dus în cămările sale: ne vom veseli şi ne vom bucura de tine. Îţi vom preamări dragostea mai mult decât vinul. Cine te iubeşte, după dreptate te iubeşte!
4. Neagră sunt, fete din Ierusalim, dar frumoasă, ca sălaşurile lui Chedar, ca şi corturile lui Solomon.
5. Nu vă uitaţi că sunt negricioasă că doar soarele m-a ars. Fiii maicii mele s-au mâniat, trimisu-m-au să le păzesc viile, dar via mea nu mi-am păzit-o!
6. Spune-mi dar, iubitul meu, unde-ţi paşti tu oile? Unde poposeşti tu la amiază? De ce oare să rătăcesc zadarnic pe la turmele tovarăşilor tăi?
7. Dacă nu ştii unde, tu cea mai frumoasă între femei, ţine atunci mereu urmele oilor, paşte-ti mieii în preajma colibelor, iezii în preajma ciobanilor!
8. Cu un telegar înhămat la carul lui Faraon te aseamăn eu, draga mea!
9. Frumoşi se văd obrajii tăi, aşezaţi intre cercei şi gâtul tău împodobit cu şire de mărgăritare.
10. Făuri-vom pentru tine lănţişoare aurite, cu picături şi crestături de argint.
11. Cât regele a stat la masă, nardul meu a revărsat mireasmă.
12. Periniţă de mirt este iubitul meu, care se ascunde între sânii mei.
13. Iubitul meu e ciorchinele de ienupăr, din Enghedi, de la vii cules.
14. Cât de frumoasă eşti tu, draga mea! Cât de frumoasă eşti! Ochi de porumbiţă sunt ochii tăi.
15. Cât de frumos eşti dragul meu! Şi cît de drăgălaş eşti tu! Pajiştea de iarbă verde ne este al nostru pat.
16. Cedrii ne sunt acoperiş sălăşluirii şi adăpost ne sunt chiparoşii.


Capitolul 2
1. Eu sunt narcisul din câmpie, sunt crinul de prin vâlcele.
2. Cum este crinul între spini, aşa este draga mea între fete.
3. Cum este mărul intre copaci, aşa este dragul meu printre flăcăi. Să stau la umbra mărului îmi place, dulce este rodul lui în gura mea!
4. El m-a dus în casa de ospăţ şi sus drept steag era iubirea.
5. Întăriţi-mă cu vin, cu mere răcoriţi-mă, că sunt bolnavă de iubire.
6. Stânga sa este sub cap la mine şi cu dreapta lui mă cuprinde.
7. Vă jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din câmp, nu treziţi pe draga mea; până nu-i va fi ei voia!
8. Auzi glasul celui drag! Iată-l vine, săltând peste coline, trecând din munte-n munte.
9. Ca o gazelă e iubitul meu sau e ca un pui de cerb; iată-l la noi pe prispă, iată-l priveşte pe fereastră, printre gratii iată-l se uită.
10. Şi începe să-mi vorbească: Scoală, draga mea, şi vino!
11. Iarna a trecut, ploaia a încetat.
12. Flori pe câmp s-au arătat şi a sosit vremea cântării, în ţarină glas de turturea se aude.
13. Smochinii îşi dezvelesc mugurii şi florile de vie văzduhul parfumează. Scoală, draga mea, şi vino!
14. Porumbiţa mea, ce-n crăpături de stâncă, la loc prăpăstios te-ascunzi, arată-ţi faţa ta! Lasă-mă să-ţi aud glasul! Că glasul tău e dulce şi faţa ta plăcută.
15. Prindeţi vulpile, prindeţi puii lor, ele ne strică viile, că via noastră e acum în floare.
16. Iubitul meu este al meu şi eu sunt a lui. El printre crini îşi paşte mieii.
17. Până nu se răcoreşte ziua, până nu se-ntinde umbra serii, vino, dragul meu, săltând ca o căprioară, ca un pui de cerb, peste munţii ce ne despart.


Capitolul 3
1. Noaptea-n pat l-am căutat pe dragul sufletului meu, l-am căutat, dar, iată, nu l-am mai aflat.
2. Scula-mă-voi, mi-am zis, şi-n târg voi alerga, pe uliţe, prin pieţe, amănunţit voi căuta pe dragul sufletului meu. L-am căutat, nu l-am mai aflat.
3. Întâlnitu-m-am cu paznicii, cei ce târgul străjuiesc; ?N-aţi văzut, zic eu, pe dragul sufletului meu?"
4. Dar abia m-am despărţit de ei şi iată, eu l-am găsit, pe cel iubit; apucatu-l-am atunci şi nu l-am mai lăsat, până nu l-am dus la mama mea, până nu l-am dus în casa ei.
5. Vă jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din câmp, nu treziţi pe draga mea, până nu-i va fi ei voia!
6. Cine este aceea care se ridică din pustiu, ca un stâlp de fum, par-c-ar arde smirnă şi tămâie, par-c-ar arde miresme iscusit gătite?
7. Iat-o, este ea, lectica lui Solomon, înconjurată de şaizeci de voinici, viteji falnici din Israel.
8. Toţi sunt înarmaţi, la război deprinşi. Fiecare poartă sabie la şold, pentru orice întâmplare şi frică de noapte.
9. Regele Solomon şi-a făcut tron de nuntă din lemn de cedru din Liban.
10. Stâlpii lui sunt de argint, pereţii de aur curat, patul e de purpură, iar acoperişul este de scumpe alesături; darul dragostei alese a fetelor din Ierusalim.
11. Ieşiţi, fetele Sionului, priviţi pe Solomon încoronat, cum a lui maică l-a încununat, în ziua sărbătoririi nunţii lui, în ziua bucuriei inimii lui!

Capitolul 4
1. Cât de frumoasă eşti tu, draga mea, cît de frumoasă eşti! Ochi de porumbiţă ai, umbriri de negrele-ţi sprâncene, părul tău turmă de capre pare, ce din munţi, din Galaad coboară.
2. Dinţii tăi par turmă de oi tunse, ce ies din scăldătoare făcând două şiruri strânse şi neavând nici o ştirbitură.
3. Cordeluţe purpurii sunt ale tale buze şi gura ta-i încântătoare. Două jumătăţi de rodii par obrajii tăi sub vălul tău cel străveziu.
4. Gâtul tău e turnul lui David, menit să fie casă de arme: mii de scuturi atârnă acolo şi tot scuturi de viteji.
5. Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, doi iezi care pasc printre crini.
6. Până nu se răcoreşte ziua, până nu se-ntinde umbra serii, voi veni la tine, colină de mirt, voi veni la tine, munte de tămâie.
7. Cât de frumoasă eşti tu, draga mea, şi fără nici o pată.
8. Vino din Liban, mireasa mea, vino din Liban cu mine! Degrabă coboară din Amana, din Senir şi din Hermon, din culcuşul leilor şi din munţi cu leoparzi!
9. Sora mea, mireasa mea, tu mi-ai robit inima numai c-o privire a ta şi cu colanu-ţi de la sân.
10. Cât de dulce, când dezmierzi, eşti tu sora mea mireasă; şi mai dulce decât vinul este mângâierea ta. şi mireasma ta plăcută este mai presus de orice mir.
11. Ale tale buze miere izvorăsc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de Liban.
12. Eşti grădină încuiată, sora mea, mireasa mea, fântână acoperită şi izvor pecetluit.
13. Vlăstarele tale clădesc un paradis de rodii cu fructe dulci şi minunate, având pe margini arbuşti care revarsă miresme:
14. Nard, şofran şi scorţişoară cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tămâie lăcrimează, cu mirt şi cu aloe şi cu arbuşti mirositori.
15. În grădină-i o fântână, un izvor de apă vie şi pâraie din Libar.
16. Scoală vânt de miazănoapte, vino vânt de miazăzi, suflaţi prin grădina mea şi miresmele-i stârniţi; iar iubitul meu să vină, în grădina sa să intre şi din roadele ei scumpe să culeagă, să mănânce.



Capitolul 5
1. Venit-am în grădina mea, sora mea, mireasa mea! Strâns-am miruri aromate, miere am mâncat din faguri, vin şi lapte am băut. Mâncaţi şi beţi, prieteni, fiţi beţi de dragoste, iubiţii mei!
2. De dormit dormeam, dar inima-mi veghea. Auzi glasul celui drag! El la uşă bătând zice: Deschide-mi, surioară, deschide-mi, iubita mea, porumbiţa mea, curata mea, capul îmi este plin de rouă şi părul ud de vlaga nopţii.
3. Haina eu mi-am dezbrăcat, cum s-o-mbrac eu iar? Picioarele mi le-am spălat, cum să le murdăresc eu iar?
4. Iubitul mâna pe fereastră a întins şi inima mi-a tresărit.
5. Iute să-i deschid m-am ridicat, din mână mir mi-a picurat, mir din degete mi-a curs pe închizătoarea uşii.
6. Celui drag eu i-am deschis, dar iubitul meu plecase; sufletu-mi încremenise, când cel drag mie-mi vorbise; iată eu l-am căutat, dar de-aflat nu l-am aflat; pe nume l-am tot strigat, dar răspuns nu mi s-a dat.
7. Întâlnitu-m-au străjerii, cei ce târgul străjuiesc, m-au izbit şi m-au rănit şi vălul mi l-au luat, cei ce zidul îl păzesc.
8. Fete din Ierusalim, vă jur: De-ntâlniţi pe dragul meu, ce să-i spuneţi oare lui? Că-s bolnavă de iubire.
9. Ce are iubitul tău mai mult ca alţii, o tu, cea mai frumoasă-ntre femei? Cu cît iubitul tău e mai ales ca alţi iubiţi, ca să ne rogi aşa cu jurământ?
10. Iubitul meu e alb şi rumen, şi între zeci de mii este întâiul.
11. Capul lui, aur curat; părul lui, păr ondulat, negru-nchis, pană de corb.
12. Ochii lui sunt porumbei, ce în lapte trupu-şi scaldă, la izvor stând mulţumiţi.
13. Trandafir mirositor sunt obrajii lui, strat de ierburi aromate. Iar buzele lui, la fel cu crinii roşii, în mir mirositor sunt scăldate.
14. Braiele-i sunt drugi de aur cu topaze împodobite; pieptul lui e scut de fildeş cu safire ferecat.
15. Stâlpi de marmură sunt picioarele lui, pe temei de aur aşezate. Înfăţişarea lui e ca Libanul şi e măreţ ca cedrul.
16. Gura lui e negrăit de dulce şi totul este în el fermecător; iată cum este al meu iubit, fiice din Ierusalim, iată cum este al meu mire!


Capitolul 6
1. Unde s-a dus iubitul tău, cea mai frumoasă-ntre femei? Unde-a plecat al tău iubit, ca să-l cutăm şi noi cu tine?
2. Iubitul meu în grădina lui s-a dus, în straturi d-aromate pline, să-şi pască turma acolo şi crini frumoşi s-adune.
3. Eu a iubitului meu sunt şi el este al meu, el printre crini îşi paşte iezii.
4. Frumoasă eşti, iubita mea, frumoasă eşti ca Tirţa şi ca Ierusalimul dragă, dar ca şi oastea în război temută.
5. Întoarce-ţi ochii de la mine, că ei de tot mă scot din fire.
6. Părul tău turme de capre pare, ce din munţi, din Galaad coboară. Dinţii tăi par turmă de oi tunse, ce din scăldătoare ies, făcând două şiruri strânse şi neavând nici o ştirbitură.
7. Două jumătăţi de rodii par obrajii tăi, sub vălul tău cel străveziu.
8. Solomon are şaizeci de regine şi optzeci de concubine, iar fecioare socoteala cine le-o mai ţine!
9. Dar ea e numai una, porumbiţa mea, curata mea; una-i ea la a ei mamă, singură născută în casă. Fetele când au văzut-o, laude i-au înălţat, iar reginele şi concubinele osanale i-au cântat.
10. Cine-i aceasta, ziceau ele, care ca zarea străluceşte şi ca luna-i de frumoasă, ca soarele-i de luminoasă şi ca oastea de război temută?
11. La grădina nucilor m-am dus, ca să văd verdeaţa văii, dacă a dat vita de vie şi dacă merii au înflorit.
12. Şi nu ştiu cum s-a petrecut, că a mea inimă m-a dus la oştirea de război a viteazului meu neam.


Capitolul 7
1. Întoarce-te, Sulamita! Întoarce-te, fata să Zi-o privim! Ce priviţi la Sulamita, ca la hora din Mahanaim?
2. Cât de frumoase sunt, domniţă, picioarele tale în sandale! Rotundă-i coapsa ta, ca un colan, de meşter iscusit lucrat.
3. Sânul tău e cupă rotunjită, pururea de vin tămâios plină; trupul tău e snop de grâu, încins frumos cu crini din câmp.
4. Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, par doi pui gemeni ai unei gazele.
5. Gâtul tău e stâlp de fildeş; ochii tăi sunt parcă iezerele din Heşbon, de la poarta Bat-Rabim. Nasul tău este ca turnul din Liban, ce priveşte spre Damasc.
6. Capul tău este măreţ cum e Carmelul, iar părul Ii-e de purpură; cu ale lui mândre şuviţe ţii un rege în robie.
7. Cât de frumoasă eşti şi atrăgătoare, prin drăgălăşia ta, iubito!
8. Ca finicul eşti de zveltă şi sânii tăi par struguri atârnaţi în vie.
9. În finic eu m-aş sui - ziceam eu - şi de-ale lui crengi m-aş apuca, sânii tăi mi-ar fi drept struguri, suflul gurii tale ca mirosul de mere.
10. Sărutarea ta mai dulce-ar fi ca vinul, ce-ar curge din belşug spre-al tău iubit, ale lui buze-nflăcărate potolind.
11. Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu îl poartă.
12. Hai, iubitul meu, la câmp, hai la tară să petrecem!
13. Mâine hai la vie să vedem dacă a dat vila de vie, merii de-au înmugurit, de-s aproape de-nflorit. Şi acolo iţi voi da dezmierdările mele.
14. Mandragorele miresme varsă şi la noi acasă sunt multe fructe vechi şi noi pe care, iubitul meu, pentru tine le-am păstrat.


Capitolul 8
1. O, de mi-ai fi fost tu fratele meu şi să fi supt la sinul mamei mele, atunci pe uliţă de te-ntâlneam, cu drag, prelung te sărutam şi nimeni nu-ndrăznea osândei să mă dea.
2. Te-aş fi luat şi-n casa mamei te-aş fi dus, în casa celei ce m-a născut; tu graiuri dulci mi-ai fi spus şi eu cu drag ţi-aş fi dat vin bun şi must de rodii.
3. Stânga sa este sub capul meu şi cu dreapta-i mă cuprinde.
4. Fete din Ierusalim, vă jur pe cerboaicele şi gazele din câmp, nu treziţi pe draga mea până nu-i va fi ei voia!
5. Cine se înalţă din pustiu, sprijinită de-al său drag? Sub mărul acesta am trezit iubirea ta, aici unde te-a născut şi ţi-a dat lumina zilei mama ta.
6. Ca pecete pe sânul tău mă poartă, poartă-mă pe mâna ta ca pe o brăţară! Că iubirea ca moartea e de tare şi ca iadul de grozavă este gelozia. Săgeţile ei sunt săgeţi de foc şi flacăra ei ca fulgerul din cer.
7. Marea nu poate stinge dragostea, nici râurile s-o potolească; de-ar da cineva pentru iubire toate comorile casei sale, cu dispreţ ar fi respins acela.
8. Avem o mică surioară, care sâni nu are încă. Ce-am face cu sora noastră, când ea ar fi peţită?
9. Zid de piatră de-ar fi ea, coroană de argint i-am face; iar uşă dac-ar fi, cu lemn de cedru am căptuşi-o.
10. Zid sunt eu acum şi sânii mei sunt turnuri; drept aceea în ochii lui eu am aflat pacea.
11. Solomon avea o vie pe coasta Baal-Hamon; el a dat via lucrătorilor, s-o lucreze şi să-i dea fiecare la rod o mie de sicli de argint.
12. Via mea este la mine acasă; mia de sicli să fie a ta, Solomoane, şi două sute numai pentru cei ce păzesc roadele ei!
13. O, tu, ce în grădini sălăşluieşti, prietenii vor să-ţi asculte glasul; fă-mă să-l aud şi eu cu ei!
14. Fugi degrab, iubitul meu, sprinten ca o căprioară fii, fii ca puiul cel de cerb, peste munţii cei îmbălsămaţi!
REGELE SOLOMON

vineri, 22 ianuarie 2010

Reflectati...




"Puterea celui cu adevarat puternic astfel se manifesta:sa stii ca poti distruge pe cineva, sa n-o faci si acela sa nu stie." Marin Preda

"Cea mai mare artă a diavolului este să ne convingă că nu există."
Charles Baudelaire

"In noaptea aceea, in pat am inventat un tub special care sa treaca pe sub toate pernele din New York si sa se conecteze la rezervor cand plang oameniipana adorm, lacrimile s-ar strange toate la un loc si dimineata omul de la meteo ar putea spune daca nivelul apei din Rezervorul Lacrimilor a crescut sau a scazut si atunci ai sti daca New Yorkul e trist sau nu.' Jonathan Safran Foer-Extrem de repede si incredibil de aproape.



Cunosc femei - şi nu atât de rare -
Ce par ca Legiunea de Onoare:
Prea des le vezi - chiar dacă nu le caţi -
Pe fel de fel de piepturi de... bărbaţi.
Charles Baudelaire

Oamenii care vorbesc puţin sunt cei mai buni.



Ai curaj! Şterge-ţi ochii! Adesea căderea e un mijloc de a te ridica mai sus.

Mişeii mor de mai multe ori înaintea morţii lor.

William Shakespeare în Iuliu Cezar


Dă la fiecare urechea ta, dar la puţini glasul tău.



Imaginaţia lucrează mai tare în minţile cele mai slabe.
William Shakespeare



Să nu ai niciodată încredere în acela care şi-a încălcat o dată cuvântul.

Un adevărat credincios este o ciudăţenie. El are o dragoste supremă pentru Cineva pe care niciodată nu l-a văzut; îi vorbeşte cu familiaritate, zi de zi, Unuia pe care nu-l poate vedea; el se aşteaptă să meargă în ceruri pe baza meritelor Altcuiva; se goleşte singur de sine pentru a fi umplut de Altcineva; recunoaşte că a greşit pentru a putea fi socotit drept; se coboară pentru a fi ridicat; este cel mai puternic atunci când este cel mai slab; este cel mai bogat când este cel mai sărac, cel mai fericit când îi merge cel mai rău. El moare pentru a putea trăi; pierde pentru a putea câştiga; dăruieşte altora pentru a păstra pentru el. Vede nevăzutul; aude neauzitul şi cunoaşte necunoscutul.


A.W. Tozer


Un prieten este cineva care are aceeaşi duşmani ca şi tine.

Abraham Lincoln



Actorul este un mincinos sincer.
Albert Camus





Toamna este o a doua primăvară, când fiecare frunză e o floare.
Albert Camus




Coincidenţa este felul lui Dumnezeu de a rămâne anonim.
Albert Einstein




Viaţa este un mister, nu o problemă care trebuie rezolvată.
Albert Einstein



Fericirea nu este nimic altceva decât o sănătate bună şi o memorie proastă.

Albert Schweitzer

"Cu cat este mai intensa o relatie sentimentala ,cu-atat este mai mare pericolul de a fi ranit.

"Nu caut in permanenta dragostea unui barbat.Uneori am chef de petreceri, de prieteni sau chiar de singuratate." Rihanna



Descoperirea înseamnă să vezi ce toată lumea a văzut şi să gândeşti ce nimeni nu a gândit.
Albert Szent-Gyorgi

Fericirea...



Toti alergam dupa fericire...dar cand vine spre noi...stim sa o primim,stim sa ne deschidem in fata ei? Nu prea cred...majoritatea nici nu o recunoastem atunci...Abia mai tarziu din franturile de amintiri si printre starile de blazare...incercam sa reconstituim fericirea pierduta.Adaug un fragment din 'Nopti albe " -Dostoievski pentru a se intelege mesajul meu mai bine..."SPER CA CERUL TAU SA FIE MEREU SENIN,zambetul tau dulce sa fie stralucitor si netulburat si sper sa fi binecuvantata pentru ACEEA CLIPA DE FERICIRE fara margini pe care ai oferit-o unei inimi singure si pline de recunostinta!" Nu-i asa ca persoana care v-a facut intr-o anume clipa fericit(a) ( si de asta ti-ai dat seama abia acum...)merita totul? "Fericirea nu ti-o poate da cineva,cineva ti-o poate doar lua." spune inteligenta doamna Ileana Vulpescu. Cata dreptate are! Cum sa cauti fericirea in celalalt? Un om la fel de imperfect ca si tine.. Sa te legi ca disperatul(a) de cineva si sa-l invinuiesti ca nu te face fericit(a).Fericirea se cauta in tine,nimeni nu te va simtii mai bine decat te simti tu, cum nici tu nu-l vei simtii pe altul mai bine decat o poate face el insusi...Nimeni nu-ti va da ajutor intr-o problema,mai mult decat o poti face tu. Si,stii cum? Pretuindu-te( dar fara a cadea in latura narcisismului,egoismului..)cercetandu-te,auzindu-ti propria respiratie...propriul eu. Ca sa fii fericit ,nu ai nevoie decat de tine! Ai nevoie sa-ti faci ordine in ganduri, sa te gandesti cam ce conteaza cel mai mult pentru tine, ce te implineste cel mai mult si cum poti ajunge sa ai ce-ti doresti. Fericirea oricum este un termen iluzoriu pe acest pamant si franturile de zambete,rasete si amintirii ale momentelor,chipurilor care ti le-au declansat...pot alcatui sau nu...fericirea ta!T u decizi asta. Si daca "fericirea inseamna egoism" precum spune Garret Imis in cartea Dincolo de muntele cunoasterii...prefer sa nu fiu fericita!

Dobitocii


Dobitocii:

-Sunt incapabili cand intrebi ceva sa zica ''Nu stiu" .Acesti "atotstiutori" desi nu stiu despre subiectul in cauza...dau raspunsuri!

-Sunt cei care cred tamp tot ce se scrie prin ziare,apare la tv sau este doar o simpla vorba aruncata-n vant.Dintre ei fac parte si jurnalistii care-si incep unele articole cu propozitii de genul :"cercetatorii au descoperit ca...( fara macar sa se documenteze inainte amanuntit )

-Habar n-au ce-i aia valoare:demoleaza cladirile vechi si valoroase si construiesc cladiri kitsch-oase.Astia potrivit celor de la "Dilema" fac parte din categoria "prostii smecheri".

-Sunt cei care stau cu ochelarii de soare la ochi,intr-o incapere...

-Sunt cei care "asfalteaza si reasfalteaza strazi asfaltate"

-Sunt cei care uda spatiul verde public atunci cand ploua.(Am si fotografiat momentul daca nu ma credeti)

-Sunt cei care se incanta la alegeri "la un mic si o bere"

-Sunt cei care stau pe scaun in tramvai si se uita nepasatori la femeia gravida sau batrana care sta in picioare langa ei..

-Sunt acei destepti prosti care crezand ca le-au aflat chiar pe toate, te privesc cu un aer superior...

joi, 21 ianuarie 2010

Japonia



Japonia...inseamna mister,sanatate,curatenie si civilizatie.

Nu avem nevoie...



Noi nu avem nevoie de foarte multe lucruri ca sa fim fericiti...Cine a zis asta , a spus Totul! "Tot ceea ce mancam peste strictul necesar, furam din stomacurile saracilor." spunea Mahatma Gandhi

miercuri, 20 ianuarie 2010

Si tie ti se poate intampla...



Nu rade cand vezi ca altul a cazut! Si tie ti se poate intampla sa cazi.Sa analizam un pic imaginea in care Naomi Campbel cade pe podium..."rapusa de platformele gigant".Vina nu cred ca este a ei ci mai degraba a designerului care din dorinta de a soca publicul ,prin creatiile sale extravagante , a impins totul la extrem si le-a "ordonat" firavelor manechine "inposibilul"..adica sa se catere pe acele hidoase platforme. Probabil le-ar fi pus sa defileze si incaltate in farfurii(doar ,doar va soca "again")Exemplul asta e valabil si in viata, si la slujba... cand ai un sef narcisist si grandoman care-ti vine cu niste propuneri de proicte aberante si pe care chiar daca dinainte intuiesti ca le vei gresii( din start fiind gresita ideea lui) nu poti sa-i zici "nu" findca ar "tuna si fulgera".Si atunci ce preferi? Fie demisionezi ( fiindca vorba Nasului: "iti jigneste inteligenta") ,fie inhalezi un esec intuit si mergi mai departe. Si cate rele nu ti se mai pot intampla...din dorinta ta de-a face bine...Dar exista omul care nu a gresit niciodata?

Ce masina conduci?






Spune-mi ce tip si marca de masina conduci...ca sa-ti spun cine esti! :) Nu vreau sa ma luati prea in serios cu acest articol (viata si-asa... are prea multa seriozitate :( )Imi propun sa scriu un articol relaxat despre raportul masina-sofer si multiplele interpretari ale acestuia. :) Sa zicem ca sofezi pe un Trabant...Minunat! In ziua de azi mor de fericire cand mai intalnesc cate un exemplar si pot spune ca-mi doresc unul (musai-nou si rosu) Eu ma visez la volanul unui Trabant rosu,pe cap cu o "palarioara" cu boruri mari, rosie sau alba, cutreierand campurile Toscanei...(sau pe-ale Romaniei) Claxonez si cant...este vara si-mi place! Am observat unele reguli ale frustrarii in societatea nostra:). De exemplu un om pitic intotdeauna isi cumpara un animal de companie gigant, imens.(probabil ca sa suplineasca sarmanul animal centimetrii in minus ai stapanului...:))Asa se intampla si in raportul masina-sofer... si tot incadrat de regula frustrarii. Vezi mai tot timpul masini de dimensiuni mari conduse cu mandrie de 'liliputani' pe strazile patriei noastre si nu numai...Nu stiu dragi 'cetateni'daca vom apuca momentul de revenire la normalul bunului simt.

O zi excelenta!



O sa am o zi excelenta! Am o zi excelenta! Am avut o zi excelenta! Cu propozitia asta trebuie sa-ti incepi ziua,sa ti-o continui si sa o sfarsesti!

Timpul trece...



Timpul trece prea repede si parca nu am timp sa fac tot ceea ce vreau ,sa multumesc cui vreau si sa ma bucur de cine vreau. El este principalul meu dusman si ma doare ca in lupta pe care am pornit-o cu el...timpul "se face ca pierde" dar in final tot castiga in fata mea...

Seful

La vita e bella galerie foto










Familia



Pentru mine familia reprezinta un Tot perfect,asemenea unui triunghi echilateral (in care toate laturile sunt egale).Fiecare latura a triunghiului reprezinta un membru al familiei.Cand ma gandesc la familia perfecta imi vine in minte cea din filmul La Vita e Bella.

La Vita e Bella!

Cupluri reusite din filme memorabile
















Savoir vivre (2)






marți, 19 ianuarie 2010

Fashion Diva