Nicaieri vara nu fu mai frumoasa...
Stateai culcat pe pamantul cald, priveai cu detasare cerul de dupa cortina imperiala a macilor...
Si cand soarele verii apunea, vantul care saruta spicul de griu,te mangaia pe obraji...
Si Floarea- soarelui era cortul tau...
Si te-nveleai cu noaptea printre maci...
Mai e timp pentru vara si pentru bucurie... :>>
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
A mai rămas ceva mai mult de o lună...
RăspundețiȘtergerem-as inveli cu o cortina de maci si sa dorm...sa dorm mult...
RăspundețiȘtergerecatalin: si bine ca-i asa...;>
RăspundețiȘtergeremircea: un gand bun si frumos...;>