Cand nu-mi tine nimeni companie, ma asez pe scaunul de pe balcon, imi iau paharul plin cu suc de fructe si prin ferestrele larg deschise, privesc norii, Luna, stelele, panorama... Cu castile in urechi, caut la radio o melodie care sa se potriveasca gandurilor, trairilor mele ... Si cand ma plictisesc de muzica si sting radioul, incerc sa deslusesc ce se aude afara... Aud o pasare care canta desi este seara... Din cauza galagiei facuta de masinile care trec pe sosea, pasarile nu se mai odihnesc seara si uneori, incep sa cante... Liliecii dau ocoluri ferestrelor mele si brusc, le inchid de teama... Mi-aduc aminte de un episod neplacut din copilaria mea, cand parintii mei au uitat seara, pe balcon, colivia unui canar foarte talentat si inteligent pe nume " Acaica ". Un liliac a intrat pe balcon si l-a atacat. I-a desprins o aripa... Chiar daca, era in colivie " Acaica" , avea prostul obicei sa intinda aripile cand cineva se apropia de el si asta i-a fost fatal... De durere,a doua zi, nu am fost capabila sa merg la scoala sau sa mananc ... Eram clasa intai... Timpul a zburat... Se petrec multe, in linistea serilor de vara... Parca, mai multe lucruri bune decat rele... Seri atat de frumoase si calde pe care le asteptam tot anul... Din nefericire, tin atat de putin... Ca si viata unui geniu precum Mozart... Inconjurat de mediocritati, Mozart a fost precum un trandafir care a inflorit printre buruienile care incercau sa-l inabuse... Si au reusit... Viata este atat de ironica... Daca ne-am putea da seama la timp, adica, inainte de a comite pasii gresiti... Inainte ca moartea sa ne fure... Mozart nu a gresit... Amadeus era geniu... Unii au spus ce el cheltuia mai mult decat producea... Total fals! El producea opere de geniu si trebuia sa fie apreciat in timpul vietii si remunerat pe masura genialitatii sale. Dar lumea nu si-a dat seama atunci... L-au aruncat intr-o groapa din cimitirul saracilor ca pe un gunoi... Lumea face asta si azi , cu alte genii... Un mare pictor, imi spunea ca " viata este un rahat"... As zice ca viata nu este un rahat sau cel putin, nu mereu... Dar unii oameni din ea, sunt de rahat... Stiu, o d-ra ca mine nu se cade sa vorbeasca asa.... dar din pacate, nu traiesc inconjurata doar de flori si prunci ci si de noroiul din viata... Dar am sa ma lupt pentru asta! Viata este o lupta! Ca sa fiu inconjurata doar de flori, animale, prunci si de cat mai multe seri de vara... Si de cat mai multi oameni frumosi...
sâmbătă, 11 august 2012
In linistea serilor de vara...
Cand nu-mi tine nimeni companie, ma asez pe scaunul de pe balcon, imi iau paharul plin cu suc de fructe si prin ferestrele larg deschise, privesc norii, Luna, stelele, panorama... Cu castile in urechi, caut la radio o melodie care sa se potriveasca gandurilor, trairilor mele ... Si cand ma plictisesc de muzica si sting radioul, incerc sa deslusesc ce se aude afara... Aud o pasare care canta desi este seara... Din cauza galagiei facuta de masinile care trec pe sosea, pasarile nu se mai odihnesc seara si uneori, incep sa cante... Liliecii dau ocoluri ferestrelor mele si brusc, le inchid de teama... Mi-aduc aminte de un episod neplacut din copilaria mea, cand parintii mei au uitat seara, pe balcon, colivia unui canar foarte talentat si inteligent pe nume " Acaica ". Un liliac a intrat pe balcon si l-a atacat. I-a desprins o aripa... Chiar daca, era in colivie " Acaica" , avea prostul obicei sa intinda aripile cand cineva se apropia de el si asta i-a fost fatal... De durere,a doua zi, nu am fost capabila sa merg la scoala sau sa mananc ... Eram clasa intai... Timpul a zburat... Se petrec multe, in linistea serilor de vara... Parca, mai multe lucruri bune decat rele... Seri atat de frumoase si calde pe care le asteptam tot anul... Din nefericire, tin atat de putin... Ca si viata unui geniu precum Mozart... Inconjurat de mediocritati, Mozart a fost precum un trandafir care a inflorit printre buruienile care incercau sa-l inabuse... Si au reusit... Viata este atat de ironica... Daca ne-am putea da seama la timp, adica, inainte de a comite pasii gresiti... Inainte ca moartea sa ne fure... Mozart nu a gresit... Amadeus era geniu... Unii au spus ce el cheltuia mai mult decat producea... Total fals! El producea opere de geniu si trebuia sa fie apreciat in timpul vietii si remunerat pe masura genialitatii sale. Dar lumea nu si-a dat seama atunci... L-au aruncat intr-o groapa din cimitirul saracilor ca pe un gunoi... Lumea face asta si azi , cu alte genii... Un mare pictor, imi spunea ca " viata este un rahat"... As zice ca viata nu este un rahat sau cel putin, nu mereu... Dar unii oameni din ea, sunt de rahat... Stiu, o d-ra ca mine nu se cade sa vorbeasca asa.... dar din pacate, nu traiesc inconjurata doar de flori si prunci ci si de noroiul din viata... Dar am sa ma lupt pentru asta! Viata este o lupta! Ca sa fiu inconjurata doar de flori, animale, prunci si de cat mai multe seri de vara... Si de cat mai multi oameni frumosi...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu