Este noapte...printre draperiile rosii am zarit luna. M-am dus la geamul de la balcon ...ca sa o privesc mai bine. Este luna plina. Afara totul a incremenit de frig si de linistea noptii. Doar din cand in cand, vre-o masina obraznica spulbera linistea soselei de pe Turda. Luna rade la mine si stie ca eu sunt indragostita de ea. As contempla-o la nesfarsit...Ea da inimii mele pace, putere, protectie si curaj. Cand mama este departe luna parca SUPLINESTE CUMVA PREZENTA MAMEI... are ochii ei...zambetul mamei... Nu in fiecare seara mi-este dat sa privesc luna ( chiar nu am mai privit-o demult..) si ma intreb daca nu cumva este un semn...fiindca am sarit ca arsa de la calculor cand luna mi s-a aratat generoasa prin despartitura draperiilor.. Ma intreb daca nu cumva si altcineva care-i departe si care ma indrageste... priveste tot acum luna. Ma intreb...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu