duminică, 6 iunie 2010
Amintiri...
Era o zi caniculara si ma intorceam de la cursuri. Purtam niste sandale albe cu tocuri inalte care-mi facusera niste rani groaznice la ambele picioare. Sangeram... Cand mi-am dat seama ca nu am nici un servetel in geanta dar nici bani pentru a-mi cumpara un pachet ( uitasem portofelul acasa) 'mi-a stat inima'... In acel moment o doamna s-a aplecat si a inceput sa-mi stearga sangele de pe rani. A mers cu mine la cea mai apropiata farmacie si mi-a cumparat un pachet de servetele. Nu cred ca am apucat sa-i multumesc suficient si nici nu-mi mai aduc aminte cum arata doamna fiindca a plecat repede...dar vreau sa stie ca in acea zi a fost ingerul meu pazitor!
Mergeam pe trotuarul unei strazi din Bucuresti si din spate m-a ajuns un pusti care manca o inghetata la cornet. Era o frumoasa zi de vara si purtam niste blugi 'trei sferturi' care veneau foarte mulati. Pustiul mergea in acelasi rand cu mine, chestie care nu o sufeream... S-a uitat fix la mine si dupa ce mi-a intins inghetata si l-am refuzat, mi-a zis: Tu nu trebuie sa te dai oricarui baiat! Meriti ceva bun! Cum nu am frati sau surori,in ziua aceea mi-am imaginat ca acel pustiulache era fratele meu cel mic care-mi purta de grija...:)
Mi-aduc aminte cum in copilarie puneam pisoii sa danseze pe clapele pianului de la tara. Iesea un show...
O tiganca care vindea flori, mi-a zis cu 'foc in privire' : Nu te marita de-acum! Traieste-ti tineretea! Am dat din cap atunci in semn afirmativ si i-am zambit dar si azi reflectez la vorbele ei...
Mi-aduc aminte de iubirea nebuna ( pe care nu o mai simt azi... decat la mama) a mamaiei mele pentru mine. Orice-i ceream, nu-mi refuza! Probabil simtea ca timpul o sa o fure prea devreme de langa mine...De ce oamenii buni mor primii?
Nu pot uita cersetorul din statia de tramvai care intrebandu-ma cat este ora, vorbea atat de frumos, atat de politicos incat ma intreb cine este domnul si cine cersetorul in Romania... Agramatul care 'te scuipa' cu aroganta sa dintr-un jeep si care 'te face fleasca' in zilele ploioase daca ai 'obraznicia' sa mergi regulamentar pe trotuar sau cersetorul din acea seara?
Eram clasa a patra, m-am impiedicat si era sa trantesc unul din vasurile cu cenusa din Crematoriu...
Colectionam Piff-uri si faceam schimb de timbre cu vecinii...
Nu pot uita casa din oras a bunicilor si pranzurile pe care le luam in curte (la umbra unui cais falnic) Ne cadeau caisele in farfuria cu ciorba sau pe masa... Strabunicului meu i-a cazut pisica din copac, direct in farfurie... :)
In copilarie, parintii mei (pe langa multe alte rasfaturi) mi-aduceau mancarea la pat cand ma uitam la Abracadabra; Tip-Top Mini-Top... Tata avea o vorba cand venea cu tava: 'Domnita este servita!'
Mi-aduc aminte de George Pruteanu care mi-a fost profesor.Cand am dat examen la materia dumnealui (plimbandu-se printre banci) s-a oprit si mi-a admirat scrisul... Era un munte de cultura dar si un 'tip de gasca' care mi-a dat sfaturi bune.
Piesa de teatru 'Chip de foc'pe care am vazut-o la Odeon, nu am sa o uit niciodata! Si nici plimbarile nocturne prin Bucuresti alaturi de oameni speciali cu care 'despicam firul in patru' despre cartile citite sau muzica audiata...
Cand mergeam pe cararile Politehnicii un tip necunoscut a venit spre mine si mi-a oferit o floare ( un iris) impreuna cu un compliment. Nu e rau pentru vremurile astea!
Prima data cand m-am inchinat la mana Sfantului Nicolae din biserica Sfantul Gheorghe Nou, ma scosese tata la plimbare prin Bucuresti... Acolo este si mormantul martirilor Brancoveni.
Tata era vanator, pescar si apicultor in copilaria mea. Acum nu mai este decat apicultor. Nu o sa uit tristetea cu care l-am primit cand sosit de la vanatoare, mi-a adus un caprior.( pe care l-am intins pe linoleul din bucatarie...) Inca era cald iar eu uitandu-ma la ochii lui deschisi si atat de blanzi...m-am pus pe plans! Acum, capu-i zace impaiat pe hol...
In fiecare an ( pana la facultate ) mi-am sarbatorit ziua. Printre multele cadouri primite de-a lungul timpului, mi-aduc aminte ca am primit de la o femeie un boboc de nufar...La patru ani era ceva aparte! :)
Copiilor li se mai face rau in masina (in timpul mersului) Asa am patit si eu la 6 ani cand ai mei m-au luat la munte cu masina. Au incercat sa-mi dea mai multe ca sa-mi revin: zmeura la cos,cascaval afumat,lamaie...Cu ce credeti ca mi-am revenit? Cu o 'halba cu bere bauta la Udupu si cu seminte de dovleac... :)
In copilarie cand o imitam pe Sofia Vicoveanca imi puneam un batic pe cap si luam un creion pe post de microfon iar cand il imitam pe Michael Jackson, scena era intrarea usii de la bucatarie si aruncam cu palaria de vanatoare a tatei in spectatori... :)
'Amintirea este intotdeauna un loc de intalnire.' Isabel Allende
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
O carte pe scurt...
RăspundețiȘtergereO vijelie matinală...
Nu are şi partea a II-a?
PS:
La Sf. Gheorghe Nou a fost depus numai capul celui bătrân...;
Frumos! Te citesc cu mare drag.
RăspundețiȘtergere`Strabunicului meu i-a cazut pisica din copac, direct in farfurie... :)` ce-am mai ras lol(stiu iara lol:) ma intriga tipul care ti-a oferit un iris,si totusi nu-l cunosteai.(multumim pentru destainuiri)
RăspundețiȘtergereCatalin: Cartea ta de amintiri in imagini are mai mult farmec. La mine...partea 2 'in curand pe ecrane!' :)
RăspundețiȘtergerePS: merci de informatie!
Amuleta japoneza: Ma bucur mult. Si eu te citesc cu drag! O sa descoperi asta...:)
Mircea: Bravo lol! :)) Uite... ca fac si eu ziua placuta cuiva! Dar de ce te intriga tipul care mi-a oferit irisul?
Ce frumoase clipe, ce fata frumoasa intre ele !
RăspundețiȘtergereCe frumoasa cititoare!
RăspundețiȘtergere