Orice cititor inteligent s-a asemanat ( tragand de cozi imaginatia ) cu vre-un personaj din romanul pe care l-a lecturat la un moment dat. Nu poti, sa nu pui imaginatia la bataie si sa te regasesti chiar in mai multe personaje ale romanelor citite de-a lungul timpului...Este un mod bizar dar deosebit de placut. Am sa va povestesc acum despre personajul de roman... care m-a fascinat in anii adolescentei. M-am regasit in scoala generala in "elevul Dima dintr-a saptea". Iubeam orgoliul lui sfidator si ma fascina forta sa intelectuala, trairie sale launtrice . Apoi, in liceu m-am asemanat cu Otilia si a ei enigma.. Frumoasa, pura, gratioasa, copilaroasa, lipsita de instinct domestic, inteligenta, talentata, dezordonata, imprevizibila... Otilia nu a lasat pe nimeni indiferent. Pentru ea varsta de treizeci de ani era o tragedie deorece crede in efemeritatea frumusetii inocente, in efemeritatea frumusetii feminine. Cate dintre noi nu credem asta?! Candoarea copilareasca a Otiliei, rasfatul si magnetismul pe care-l exercita asupra barbatilor m-au facut sa ma compar cu ea si sa descopar cate lucruri pe care le avem in comun, daca nu chiar toate... Mi-e frica sa nu sfarsesc ca ea dar pentru noi femeile, este un lucru inevitabil. Ridarea si consumarea pe care timpul ti le lipeste pe corp si pe chip atunci cand...alearga ca nebunul. Sper sa-l pacalesc! :) Nici Adela lui Garabet Ibraileanu nu m-a lasat indiferenta... dar mi se parea un pic cam egoista:) Ce sa mai zic de Nadina din "Rascoala" cu care tata si-ar fi dorit sa seman...Dar eu o consider un personajcare calareste,care face muzica si care are un ascutit simt al umorului. Divortata, farmecul sau nu piere, este stralucitoare si reprezinta chintesenta Belle Epoque. Nadina,mosiera rasfatata si dornica de huzururi nu se opreste din extravagante,pe care in final le plateste cu pretul vietii... Ma incita si sperie acest personaj demonic. Acum ...ma fascineaza prezenta printului Miskin din "Idiotul"...mai mult decat toate personajele de mai sus ( ce-nseamna trecerea timpului...) Partea buna din mine se regasete in el. In lupta mea permanenta de eliminare a partii rele pe care o posed( ca si ceilalti..)modelul meu va ramane Miskin. El este " o figura cristica".. un personaj angelic si tragic. Naiviatea lui, inocenta lui... este splendida. Un copil mare! Este fascinant cum celelalte personaje il percep pe el insusi ca pe un copil, in ciuda ideilor mature pe care le articuleaza uneori. Mustrarile de constiinta pe care si le face..il fac adorabil. Este un spirit pur si desi marea lui dragoste este Aglaia, frumoasa "femeie cazuta" , o iubeste si pe Nastasia Filippovna "dintr-o mila nemarginita" si din spaima pentru soarta ei. El este indragostit mai mult platonic(aici ma aseman f mult cu el...),sfios si viteaz in acelasi timp, nobil si demn prin umilinta sa crestina, exercita o fascinatie ciudata asupra celorlalte personaje. Lupta lui cu atacurile bolilor ( mi se par din ce in ce mai familiare...)face ca el sa para'idiot" in ochii celorlalti. INCAPACITATEA LUI DE A INTELEGE IRONIA SI DE A FI IRONIC,INCREDEREA LUI EXAGERATA IN OAMENI,SERIOZITATEA SI LITERALISMUL LUI... Au fost si momente cand am avut tristetea,nebunia si melancolia Nastasiei Filippovna dar sper sa nu ma mai regasesc in ea decat intr-o proportie mica ( acum din pacate mi se intampla in multe momente asta...si sper sa nu fiu ucisa :)) Iata cum este descrisa Nastasia Filippovna: “Sunt sigur ca destinul ei nu este dintre cele obisnuite. Chipul ii e vesel, dar a suferit ingrozitor, nu-i asa? Suferinta i-o tradeaza ochii, aceste doua oscioare, aceste doua puncte de sub ochi, de unde incep obrajii. E o faţă mîndră, teribil de mîndră si nu stiu : o fi buna la suflet sau nu? Ah, de-ar fi buna! Totul ar fi salvat! ”
Daca in meditatia dinaintea mortii... as fii ca Miskin , as murii cu parfum de Mantuire pe buze. O lectura buna poate sa fie o poteca spre Mantuire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu