Citate din Oscar Wilde ( Portretul lui Dorian Gray )

( John Gray sau mai bine zis cel care l-a inspirat pe Oscar Wilde sa scrie romanul "Portretul lui Dorian Gray. " )

A defini înseamnă a limita.

Diversitatea de opinii despre o operă de artă demonstrează că opera este nouă, complexă şi vie. Atunci când criticii nu cad de acord, înseamnă că artistul are dreptate.


Adevărata frumuseţe sfârşeşte acolo unde apare expresivitatea intelectuală. În sine, intelectul este o manieră de exagerare şi distruge armonia oricărui chip.

Singura cale pentru a scăpa de tentaţie este să-i cedăm.

Frumuseţea este o formă a geniului, dar este superioară geniului pentru că nu cere să fie explicată.

A fi bun înseamnă a fi în armonie cu tine însuţi. Disonanţa înseamnă a fi forţat să fii în armonie cu alţii.


( Oscar Wilde si iubitul lui. )

Partea rea a unei poveşti romantice este că te lasă cu totul lipsit de romantism.

Voi, femeile, iubiţi cu urechile, noi, bărbaţii, iubim cu ochii, dacă iubim vreodată.

Scenele nu îmi plac decât la teatru.

Nimeni nu e în stare să suporte pe cineva înzestrat cu aceleaşi defecte ca şi el însuşi.

Lucrurile de care eşti foarte sigur nu sunt niciodată adevărate.

Gândirea şi limbajul sunt pentru artist instrumentele artei sale. Viciul şi virtutea sunt pentru artist materialele artei.

E trist, dar nu-i nicio îndoială că Geniul e mai durabil decât Frumuseţea.

Avantajul emoţiilor e că ne induc în eroare, iar avantajul ştiinţei este că nu e emoţională.

Întotdeauna poţi fi atent cu cei de care nu îţi pasă.

Scopul vieţii e dezvoltarea sinelui.

Singurul farmec al trecutului este că a trecut.

Frumuseţea simplă e cea care îţi umple ochii de lacrimi.

Cei care privesc dincolo de aparenţe o fac pe riscul lor.

Scopul artei este de a dezvălui arta şi de a-l ascunde pe artist.

Copiii încep prin a-şi adora părinţii, după o vreme îi judecă şi sfârşesc prin a-i ierta.

Bărbaţii se însoară pentru că sunt obosiţi, femeile pentru că sunt curioase şi ambii sunt dezamăgiţi.

Uneori oamenii spun că Frumuseţea e doar superficială. Dar cel puţin nu e atâta de superficială precum Gândirea.

Singura diferenţă între un capriciu şi o pasiune de-o viaţă este că întotdeauna capriciul durează puţin mai mult.

Proştii şi urâţii se bucură de toate pe lumea asta. Stau relaxaţi şi cască gura la spectacol. Dacă nu cunosc sensul victoriei, sunt scutiţi cel puţin de cunoaşterea înfrângerii. Trăiesc aşa cum ar trebui cu toţii să trăim – neperturbaţi, indiferenţi şi fără nelinişti. Nu-i ruinează pe alţii, dar nici ei nu sunt ruinaţi de alţii.

După ce pătrunseră înăuntru, văzură atârnat de perete un portret al stăpânului lor, aşa cum îl văzuseră doar cu câteva ceasuri mai înainte, în întreaga minunăţie a tinereţii şă frumuseţii sale. Pe podea zăcea un mort, îmbrăcat în haine de seară, cu un cuţit împlântat în inimă. Era gheboşat şi zbârcit şi avea o faţă cumplit de respingătoare. Numai dupa ce i-au cercetat şi inelele, şi-au putut da seama cine este.

Nicio femeie nu-i genială. Femeile aparţin sexului decorativ. N-au nimic de spus, dar acest nimic îl spun într-un mod fermecător.



P.S: Este unul din romanele mele preferate.