Belle Epoque...

Ma simteam mai bine daca traiam in vremea Belle Epoque. Astazi oamenii se imbraca in graba si fara gust iar manierele nu mai sunt apreciate. Nu stiu spre ce se indreapta lumea dar stiu spre ce se indreapta visul meu. Cand inchid ochii alunec in timp... si-l fixez spre Belle Epoque. Aerul miroase a struguri copti si ma grabesc sa prind renumitele baluri de la Palatul Sutu, la Palatul Brancoveanu sau pe cele de la Palatul Stirbei. Sunt imbracata intr-o rochie lunga si eleganta croita din matase si catifea, cu dantele deosebit de fine... Rochia mea are o trena lunga din brocart pe care sunt fixate diamante si constelatii de pietre pretioase. Decolteul este generos si manusile lungi care le port intregesc tinuta.Salul din voal negru mi-aluneca pe spate...Sunt incaltata in pantofi de matase neagra cu stele de diamant si port ciorapi de satin negru. In parul blond sta prinsa o bijuterie. Gatul meu este incadrat de un fantastic colier din perle si pietre pretioase iar amica mea poarta un turban de tulpan. In maini tin un evantai si un saculet in care "am strecurat" flaconasul cu parfum si pudra. Privesc lumea de la bal cu detasare imperiala...Cu cine voi dansa? Carnetul meu de bal este o mica bijuterie cu coperti de argint si ele ascund placute subtiri de fildes pe care am scrise, cu un condei de argint, numele partenerilor de dans. Iubitul meu poarta frac , vesta si papion alb, camasa cu plastron scrobit si pantofi de lac... Are joben clac . In Belle Epoque nici un domn nu circula cu capul descoperit. Dansez la bal cu iubitul meu care poarta manusi albe. Este atat de elegant, rafinat si misterios...Ador manusile sale! Este o regula ca barbatul sa danseze cu manusi pentru a se evita contactul direct cu delicata piele a partenerei. Dansez cu iubitul meu in casa Elenei Sturza si muzica rafinata ne poarta dincolo de timp. Dincolo de lume... Imi saruta mana si apoi ne invaluim intr-un vals care face sa freamate tot Iasul! Apoi mancam din vesela de portelan cu tacamurile de argint si bem sampanie si vin de Falerno din paharele de cristal. Cat de gustoase sunt baclavalele! Dansam iar pe ritmuri de cadril, polka, mazurca, vals... Inchid ochii si ma imaginez in Salonul doamnei Oteteleseanu. Nu vreau, sa pierd nimic din tot ce-i rafinat! Se spune ca aici se puneau la cale casatoriile si combinatiile politice. Era locul preferat de intalnire al aristocratiei bucurestene. De asemenea mi-ar fi placut sa fiu in compania Marthei Bibescu. Visuri...visuri...visuri! Alarma telefonului mobil ma trezeste brusc din visare. Este timpul sa gonesc pe strazile din Bucurestiul anului 2010. Totul este o goana infernala aici si un praf demonic. Cine face legea?! Inima mea nu poate goni! Oftez derutata...cu gandul la visul meu Belle Epoque! Belle Epoque! Je t'aime!